5 definiții pentru öre

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÖRE s.f. Monedă divizionară în Danemarca, Norvegia și Suedia, valorînd a suta parte dintr-o coroană. [< fr. öre < cuv. scandinav].

ORE s. f. monedă divizionară în Danemarca, Norvegia și Suedia, a suta parte dintr-o coroană. (< fr. öre)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ORE ROTUNDO (lat.) cu gura rotunjită – Horațiu, „Ars poetica”, 323. Limbaj armonios, cizelat.

PROPRIA LAUS SORDET IN ORE PROPRIO (lat.) lauda de sine miroase urât în gura proprie – Proverb latin. În românește: lauda de sine nu miroase a bine.

Intrare: öre
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • öre
  • örea
plural
  • öre
  • örele
genitiv-dativ singular
  • öre
  • örei
plural
  • öre
  • örelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

öre, öresubstantiv feminin

  • 1. Monedă divizionară în Danemarca, Norvegia și Suedia, valorând a suta parte dintr-o coroană. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.