2 definiții pentru Istanbul

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+Istanbul (oraș) s. propriu n.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ISTANBUL, cel mai mare oraș al Turciei, situat în partea de VNV a țării, pe malurile Bosforului; 7,6 mil. loc. (1994). Este format din trei părți distincte, separate de Bosfor și Cornul de Aur, la limita dintre Europa și Asia, și legate prin mai multe poduri. Partea europeană cuprinde cartierele Galata, Beyoğlu, Fener (Fanar), Sultanahmet (vechiul Bizanț), Topkapî ș.a., iar cea asiatică cartierul Üsküdar (Scutari). Nod de comunicații între Europa și Asia. Aeroportul Yeșilköy. Puternic centru ind. (60% din ind. Turciei), comercial, financiar și cultural al țării. Ind. constr. de mașini (montaj auto, tractoare), electrotehnică, chimică, a cimentului, sticlei, de prelucr. a lemnului (mobilă), hârtiei și poligrafică, piel. și încălț., textilă și alim. (tutun). Concentrează c. 90% din activitatea cultural-artistică și educativă a țării. Mare centru turistic. Trei universități. Institut politehnic. Bazar. Monumente bizantine (ruinele zidurilor orașului și ale hipodromului, biserica Sf. Sofia, devenită, în 1453, moscheea Ayasofya, construit în anii 532-537, capodoperă a artei bizantine, moscheea Kahriye-Camii, sec. 4-11, renovată la începutul sec. 14 (mozaicurile și frescele sale sunt mărturii ale înfloritoarei arte bizantine din timpul Paleologilor), Turnul Genovez Galata, 1349, Palatul Paleologilor sau Tekfur-Sarai, Palatul Dolmabahçe) și musulmane (moscheile Baiazidiye, Suleimaniye, 1550-1557, Ahmadiye-Camii, Yeni-Camii, 1597, Palatul Topkapî, sec. 15). Muzeu de arheologie. Teatre. În Antichitate s-a numit Bizantion. Capitală a Imp. Bizantin, cu numele de Constantinopol, a devenit, din 1453, cu numele de Istanbul (Stambul), capitala Imp. Otoman – până în 1923, când cap. Rep. Turcia s-a mutat la Ankara. V. Constantinopol.

Intrare: Istanbul
Istanbul
substantiv propriu (SP001MS)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Istanbul
  • Istanbulul
plural
genitiv-dativ singular
  • Istanbulului
plural
vocativ singular
plural