Havana f. cap. insulei Cuba: 360.000 loc. Tutun, țigări, cafea.

HAVAN, -Ă, havani, -e, adj., s. f. 1. Adj. De culoare maro-deschis (ca aceea a tutunului). 2. S. f. Țigară de foi fabricată din tutun de calitate superioară, provenit din Cuba; p. gener. țigară de foi. 3. S. f. Plută de mare alcătuită din trunchiuri de brad dispuse în forma unei țigări de foi și legate cu cabluri. – Din fr. havane.

havan² a, sn [At: DA ms / Pl: ~ni / E: fr havane] 1-2 (De) culoare maro deschis (ca aceea a tutunului).

havan¹ ain vz havană

havană sf [At: VLAHUȚĂ, D. 40 / V: ~n / Pl: ~ne / E: fr havane] 1 Țigară de foi fabricată din tutun de calitate superioară, provenit din Cuba. 2 (Pex) Țigară de foi de calitate superioară. 3 Plută de mare alcătuită din trunchiuri de brad dispuse în forma unui pachet de țigări de foi și legate cu cabluri.

HAVAN, -Ă, havani, -e, adj., s. f. 1. Adj. De culoare maro deschis (ca aceea a tutunului). 2. S. f. Țigară de foi fabricată din tutun de calitate superioară, provenit din Cuba; p. gener. țigară de foi. 3. S. f. Plută de mare alcătuită din trunchiuri de brad dispuse în forma unei țigări de foi și legate cu cabluri. – Din fr. havane.

HAVANĂ, havane, s. f. Țigară de foi de calitate superioară. Degetele țineau o havană stinsă care se consumase singură și mai păstra scrumul intact. C. PETRESCU, A. 351. În fața unui maldăr de gazete străine, mari cît cearșaful, pufăia dintr-o havană. VLAHUȚĂ, O. A. III 26.

HAVAN adj.invar. (Rar) Culoare maro-deschis (ca aceea a tutunului). [< fr. havane].

HAVANĂ s.f. 1. Țigară de foi de calitate superioară. 2. Plută de mare alcătuită din trunchiuri de brad dispuse în forma unei țigări de foi și legate cu cabluri. [< fr. havane, cf. La Habana – capitala Cubei].

HAVAN I. adj. inv., s. n. (de) culoarea tutunului, maro-deschis, tabac. II. s. f. 1. țigară de foi de calitate superioară. 2. plută de mare din trunchiuri de brad dispuse în forma unei țigări de foi și legate cu cabluri. (< fr. havane)

HAVAN ~ă (~i, ~e) Care este de culoarea tutunului. /<fr. havane

HAVANĂ ~e f. Țigară răsucită din foi întregi de tutun de calitate superioară. /<fr. havane

havană f. țigară de Havana.

*havánă f., pl. e. Țigară de Havana (capitala insuleĭ Cuba), de foĭ învălătucite.

Havana (capitala Cubei) s. propriu f., g.-d. Havanei

*Havana (oraș) s. propriu f., g.-d. Havanei

+havan² s. n.

havan¹ adj. invar. (pulovere ~)

havană (țigară de foi) s. f., g.-d. art. havanei; pl. havane

havan adj. invar.

havană (țigară de foi) s. f., g.-d. art. havanei; pl. havane

havan adj. invar.

havană s. f., g.-d. art. havanei; pl. havane

havană, -ne.

HAVANĂ s. v. țigară de foi.

HAVANA (LA HABANA), capitala Cubei, situată în NV țării, port la str. Florida; 2,2 mil. loc. (1994, cu suburbiile Guanabacoa, Marianao, Regla). Centrul politic, economic (peste 50% don prod. ind. a Cubei) și cultural al țării. Nod de comunicații. Aeroportul „José Marti”. Combinat metalurgic. Rafinării de petrol. Șantiere navale. Material feroviar. Ind. chimico-farmaceutică, a conf., mobilei, încălț., poligrafică, alim. (zahăr, cafea, țigarete, conserve de fructe, produse lactate și din carne, rom). Academie de Științe. Universitate (1728). Muzeul național și Muzeul „E. Hemingway”. Fortăreață (1538). Castelul El Morro (1589-1630). Catedrala San Cristóbal (1660-1724), Palatul guvernatorilor spanioli, monumentul lui José Marti. Centru turistic. Fundată în c. 1515 de conchistadorul spaniol Diego Velásquez și mutată pe locul actual în 1519. Din 1902, capitala Cubei independente.

omul nostru din Havana expr. (livr.) persoană de încredere.