3 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPATRIAT, -Ă, expatriați, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se expatriază. [Pr.: -tri-at] – V. expatria.

EXPATRIAT, -Ă, expatriați, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se expatriază. [Pr.: -tri-at] – V. expatria.

expatriat1 sn [At: MDA ms / P: ~tri-at / Pl: nct / E: expatria] 1-2 Expatriere (1-2).

expatriat2, ~ă [At: ISIS (1859), 312/7 / V: (înv) esp~ / Pl: ~ați, ~e / E: expatria] 1-2 smf, a (Persoană) care este obligată să-și părăsească patria de origine. 3-4 smf, a (Persoană) care se expatriază (2) Si: emigrant. corectat(ă)

EXPATRIAT, -Ă, expatriați, -te, adj. Care și-a părăsit țara (vremelnic sau pentru totdeauna) stabilindu-se într-o țară străină; emigrant. ◊ (Substantivat) Bucureștii... se lasă a fi dorit pînă la 10 aug... Cam prea mult pînă atunci, pentru un expatriat așa de sentimental. CARAGIALE, O. VII 12. – Pronunțat: -tri-at.

EXPATRIA, expatriez, vb. I. Refl. A emigra. [Pr.: -tri-a] – Din fr. expatrier.

EXPATRIA, expatriez, vb. I. Refl. A emigra. [Pr.: -tri-a] – Din fr. expatrier.

espatriat, ~ă smf, a vz expatriat

expatria [At: NEGULICI / V: (înv) esp~ / Pzi: ~iez / E: fr expatrier] 1 vt (C. i. persoane) A obliga să-și părăsească patria de origine Si: a exila, a surghiuni Vz a expulza, a deporta. 2 vr A părăsi patria de origine pentru a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară Si: a emigra, a se exila Vz a se refugia. 3 vr (Pex; rar) A se depărta.

EXPATRIA, expatriez, vb. I. Refl. A-și părăsi țara (vremelnic sau pentru totdeauna) stabilindu-se într-o țară străină; a emigra. S-au mirat cei ce mă cunoșteau că nu m-am expatriat. M. I. CARAGIALE, C. 106. – Pronunțat: -tri-a.

EXPATRIA vb. I. refl. A emigra. [Pron. -tri-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. expatrier, cf. lat. ex – afară, patria – patrie].

EXPATRIA vb. refl. a emigra. (< fr. éxpatrier)

A SE EXPATRIA mă ~ez intranz. A părăsi patria, stabilindu-se în altă țară; a emigra. [Sil. ex-pa-tri-a] /<fr. expatrier

expatrià v. a obliga pe cineva a-și părăsi patria.

*expatriéz v. tr. (fr. expatrier, d. lat. ex, afară din, și patria, patrie). Duc, scot afară din patrie, exilez. V. refl. Părăsesc patria.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+expatriat (emigrant) (desp. -pa-tri-at) adj. m., s. m., pl. expatriați; adj. f., s. f. expatria, pl. expatriate; abr. (fam.) expat

expatriat adj. m., pl. expatriați; f. sg. expatriată, pl. expatriate

expatria (a se ~) (desp. -pa-tri-a) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă expatriez (desp. -tri-ez), 3 se expatria, 1 pl. ne expatriem; conj. prez. 1 sg. să mă expatriez, 3 să se expatrieze; imper. 2 sg. afirm. expatriază-te; ger. expatriindu-mă (desp. -tri-in-)

!expatria (a se ~) (-pa-tri-a) vb. refl., ind. prez. 3 se expatriază, 1 pl. ne expatriem (-tri-em); conj. prez. 3 să se expatrieze; ger. expatriindu-se (-tri-in-)

expatria vb. (sil. -tri-a), ind. prez. 1 sg. expatriez, 3 sg. și pl. expatriază, 1 pl. expatriem (sil. -tri-em); conj. prez. 3 sg. și pl. expatrieze; ger. expatriind (sil. -tri-ind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXPATRIAT s., adj. emigrant, pribeag.

EXPATRIA vb. a emigra, a pribegi, (înv.) a se înstrăina.

A (se) expatria ≠ a (se) repatria

Intrare: expatriat (adj.)
expatriat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expatriat
  • expatriatul
  • expatriatu‑
  • expatria
  • expatriata
plural
  • expatriați
  • expatriații
  • expatriate
  • expatriatele
genitiv-dativ singular
  • expatriat
  • expatriatului
  • expatriate
  • expatriatei
plural
  • expatriați
  • expatriaților
  • expatriate
  • expatriatelor
vocativ singular
plural
espatriat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • espatriat
  • espatriatul
  • espatria
  • espatriata
plural
  • espatriați
  • espatriații
  • espatriate
  • espatriatele
genitiv-dativ singular
  • espatriat
  • espatriatului
  • espatriate
  • espatriatei
plural
  • espatriați
  • espatriaților
  • espatriate
  • espatriatelor
vocativ singular
plural
Intrare: expatriat (persoană)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expatriat
  • expatriatul
  • expatriatu‑
plural
  • expatriați
  • expatriații
genitiv-dativ singular
  • expatriat
  • expatriatului
plural
  • expatriați
  • expatriaților
vocativ singular
  • expatriatule
  • expatriate
plural
  • expatriaților
espatriat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • espatriat
  • espatriatul
  • espatria
  • espatriata
plural
  • espatriați
  • espatriații
  • espatriate
  • espatriatele
genitiv-dativ singular
  • espatriat
  • espatriatului
  • espatriate
  • espatriatei
plural
  • espatriați
  • espatriaților
  • espatriate
  • espatriatelor
vocativ singular
plural
Intrare: expatria
  • silabație: ex-pa-tri-a info
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • expatria
  • expatriere
  • expatriat
  • expatriatu‑
  • expatriind
  • expatriindu‑
singular plural
  • expatria
  • expatriați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • expatriez
(să)
  • expatriez
  • expatriam
  • expatriai
  • expatriasem
a II-a (tu)
  • expatriezi
(să)
  • expatriezi
  • expatriai
  • expatriași
  • expatriaseși
a III-a (el, ea)
  • expatria
(să)
  • expatrieze
  • expatria
  • expatrie
  • expatriase
plural I (noi)
  • expatriem
(să)
  • expatriem
  • expatriam
  • expatriarăm
  • expatriaserăm
  • expatriasem
a II-a (voi)
  • expatriați
(să)
  • expatriați
  • expatriați
  • expatriarăți
  • expatriaserăți
  • expatriaseți
a III-a (ei, ele)
  • expatria
(să)
  • expatrieze
  • expatriau
  • expatria
  • expatriaseră
espatria
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

expatriat, expatriaadjectiv
expatria, expatriatesubstantiv feminin
expatriat, expatriațisubstantiv masculin

  • 1. (Persoană) care se expatriază. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bucureștii... se lasă a fi dorit pînă la 10 aug... Cam prea mult pînă atunci, pentru un expatriat așa de sentimental. CARAGIALE, O. VII 12. DLRLC
  • comentariu abreviere familiar expat DOOM 3
etimologie:
  • vezi expatria DEX '09 DEX '98

expatria, expatriezverb

  • 1. A-și părăsi țara (vremelnic sau pentru totdeauna) stabilindu-se într-o țară străină. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote S-au mirat cei ce mă cunoșteau că nu m-am expatriat. M. I. CARAGIALE, C. 106. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.