16 definiții pentru exod

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXOD, exoduri, s. n. 1. Emigrare în masă a unei populații, evacuare, refugiere (în timp de război, cataclisme etc.); plecare în număr mare (dintr-o regiune în alta, de la sat la oraș etc.). 2. Parte finală a unei tragedii grecești, cuprinzând deznodământul și ieșirea din scenă în cortegiu a actorilor. – Din fr. exode.

exod sn [At: POLIZU / V: (înv) ~os, eczod[1] sn / S și: (înv) essod / Pl: ~uri, (îvr) ~oade / E: fr exode] 1 Cartea a doua a Vechiului Testament, atribuită lui Moise, în care este relatată ieșirea evreilor din Egipt Si: (înv) ieșire, (îvr) ishod. 2 Părăsire în masă a unei țări sau a unui teritoriu de către populația respectivă Si: emigrare. 3 Parte finală a unei tragedii grecești (care conține deznodământul și catastrofa), după care urmează ieșirea din scenă, în cortegiu, a actorilor. corectat(ă)

  1. În original lipsește accentul — LauraGellner

EXOD, exoduri, s. n. 1. Părăsire în masă a unei țări sau a unui teritoriu de către populația respectivă; emigrare în masă. 2. Parte finală a unei tragedii grecești, cuprinzând deznodământul și ieșirea din scenă în cortegiu a actorilor. – Din fr. exode.

EXOD, exoduri, s. n. 1. Părăsire în masă a unei țări sau a unui teritoriu de către o populație; emigrare. 2. Parte finală care cuprinde deznodămîntul unei tragedii grecești și totodată ieșirea din scenă în cortegiu a actorilor.

EXOD s.n. 1. Parte finală (care conține deznodămîntul și catastrofa) a unei tragedii grecești. 2. Emigrare în masă a unei populații. [Pl. -uri. / < fr. exode, cf. gr. exodos – ieșire].

EXOD s. n. 1. parte finală a unei tragedii grecești, deznodământul și ieșirea din scenă. 2. emigrare în masă a unei populații. (< fr. exode, lat. exodus)

EXOD ~uri n. Emigrare în masă a unei populații dintr-o țară sau de pe un teritoriu. /<fr. exode, lat. exodus, gr. exodos

exod n. 1. a doua carte a Pentateucului în care se descrie ieșirea Evreilor din Egipt; 2. fig. mare emigrațiune.

*exód n., pl. urĭ și oade (vgr. éx-odos, ĭeșire. V. met- și peri-od). A doŭa carte a Pentateŭculuĭ, în care se descrie ĭeșirea Jidanilor din Egipt. Mare emigrațiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EXODUL (IEȘIREA), carte a „Vechiul Testament” (a doua din „Pentateuh”), relatând ieșirea (în jurul anului 1250 î. Hr.) din Egipt a evreilor conduși de Moise către „pământul făgăduinței”, primirea „Legii”, construirea cortului sfânt.

Intrare: exod
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exod
  • exodul
  • exodu‑
plural
  • exoduri
  • exodurile
genitiv-dativ singular
  • exod
  • exodului
plural
  • exoduri
  • exodurilor
vocativ singular
plural
eczod
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
exodos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

exod, exodurisubstantiv neutru

  • 1. Emigrare în masă a unei populații, evacuare, refugiere (în timp de război, cataclisme etc.); plecare în număr mare (dintr-o regiune în alta, de la sat la oraș etc.). DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Parte finală a unei tragedii grecești, cuprinzând deznodământul și ieșirea din scenă în cortegiu a actorilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.