EXOD, exoduri, s. n. 1. Emigrare în masă a unei populații, evacuare, refugiere (în timp de război, cataclisme etc.); plecare în număr mare (dintr-o regiune în alta, de la sat la oraș etc.). 2. Parte finală a unei tragedii grecești, cuprinzând deznodământul și ieșirea din scenă în cortegiu a actorilor. – Din fr. exode.

exod sn [At: POLIZU / V: (înv) ~os, eczod^[1] sn / S și: (înv) essod / Pl: ~uri, (îvr) ~oade / E: fr exode] 1 Cartea a doua a Vechiului Testament, atribuită lui Moise, în care este relatată ieșirea evreilor din Egipt Si: (înv) ieșire, (îvr) ishod. 2 Părăsire în masă a unei țări sau a unui teritoriu de către populația respectivă Si: emigrare. 3 Parte finală a unei tragedii grecești (care conține deznodământul și catastrofa), după care urmează ieșirea din scenă, în cortegiu, a actorilor. corectat(ă)

*EXOD l. sbst. ⛪ A doua carte a Pentateucului în care Moise povestește ieșirea Evreilor din Egipt. II. (pl. -oduri) sn. 1 Emigrarea unui popor ¶ 2 🎭 Partea finală a unei tragedii grecești care cuprinde desnodămîntul și catastrofa [fr.].

EXOD, exoduri, s. n. 1. Părăsire în masă a unei țări sau a unui teritoriu de către populația respectivă; emigrare în masă. 2. Parte finală a unei tragedii grecești, cuprinzând deznodământul și ieșirea din scenă în cortegiu a actorilor. – Din fr. exode.

EXOD, exoduri, s. n. 1. Părăsire în masă a unei țări sau a unui teritoriu de către o populație; emigrare. 2. Parte finală care cuprinde deznodămîntul unei tragedii grecești și totodată ieșirea din scenă în cortegiu a actorilor.

EXOD s.n. 1. Parte finală (care conține deznodămîntul și catastrofa) a unei tragedii grecești. 2. Emigrare în masă a unei populații. [Pl. -uri. / < fr. exode, cf. gr. exodos – ieșire].

EXOD s. n. 1. parte finală a unei tragedii grecești, deznodământul și ieșirea din scenă. 2. emigrare în masă a unei populații. (< fr. exode, lat. exodus)

EXOD ~uri n. Emigrare în masă a unei populații dintr-o țară sau de pe un teritoriu. /<fr. exode, lat. exodus, gr. exodos

exod n. 1. a doua carte a Pentateucului în care se descrie ieșirea Evreilor din Egipt; 2. fig. mare emigrațiune.

*exód n., pl. urĭ și oade (vgr. éx-odos, ĭeșire. V. met- și peri-od). A doŭa carte a Pentateŭculuĭ, în care se descrie ĭeșirea Jidanilor din Egipt. Mare emigrațiune.

eczod sn vz exod

exodos sn vz exod

exod s. n., pl. exoduri

exod s. n., pl. exoduri

exod s. n., pl. exoduri

Exodul v. Ieșirea.

EXODUL (IEȘIREA), carte a „Vechiul Testament” (a doua din „Pentateuh”), relatând ieșirea (în jurul anului 1250 î. Hr.) din Egipt a evreilor conduși de Moise către „pământul făgăduinței”, primirea „Legii”, construirea cortului sfânt.