2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DRAGOR, (1) dragori, s. m., (2) dragoare, s. n. 1. S. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2. S. n. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. – Din fr. dragueur.

DRAGOR, (1) dragori, s. m., (2) dragoare, s. n. 1. S. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2. S. n. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. – Din fr. dragueur.

dragor [At: LTR2 / Pl: ~i sm, ~oare sn / E: fr dragueur] 1 sm Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2 sn Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor (acustice, magnetice sau mecanice) depuse într-o anumită regiune a mării sau a unui fluviu.

DRAGOR1, dragori, s. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage.

DRAGOR2, dragoare, s. n. Navă de luptă întrebuințată pentru îndepărtarea minelor din zonele (maritime sau fluviale) minate.

DRAGOR s.m. Muncitor care conduce o dragă. [Cf. fr. dragueur].

DRAGOR s.n. 1. Navă mică de luptă folosită la deminare. 2. Avion sau hidroavion special amenajat pentru dragarea minelor marine magnetice. [Pl. -oare. / cf. fr. dragueur].

DRAGOR I. s. m. muncitor care conduce o dragă. II. s. n. navă militară cu pescaj redus sau (hidro)avion special pentru dragarea minelor marine magnetice. (< fr. dragueur)

dragor s. n. 1974 (mar.) Navă specializată în căutarea și ridicarea minelor submarine v. portelicopter (din fr. dragueur; DTP, LTR; DEX, DN3)

DRAGOR1 ~i m. Mecanic pe o dragă. /<fr. dragueur

DRAGOR2 ~oare n. Navă maritimă înzestrată cu o dragă pentru deminarea căilor navigabile. /<fr. dragueur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dragor1 (navă) s. n., pl. dragoare

dragor2 (persoană) s. m., pl. dragori

dragor1 (persoană) s. m., pl. dragori

dragor2 (navă) s. n., pl. dragoare

dragor (navă) s. n., pl. dragoare

dragor (persoană) s. m., pl. dragori

Intrare: dragor (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dragor
  • dragorul
  • dragoru‑
plural
  • dragori
  • dragorii
genitiv-dativ singular
  • dragor
  • dragorului
plural
  • dragori
  • dragorilor
vocativ singular
  • dragorule
plural
  • dragorilor
Intrare: dragor (s.n.)
dragor2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dragor
  • dragorul
  • dragoru‑
plural
  • dragoare
  • dragoarele
genitiv-dativ singular
  • dragor
  • dragorului
plural
  • dragoare
  • dragoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dragor, dragorisubstantiv masculin

  • 1. Muncitor care manevrează comenzile unei drage. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

dragor, dragoaresubstantiv neutru

  • 1. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Avion sau hidroavion special amenajat pentru dragarea minelor marine magnetice. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.