Dardanele f. pl. strâmtoare ce împreună Marea de Marmara cu Arhipelagul.

dardan sm [At: LM / Pl: ~i / E: Dardanos] (Liv) Locuitor al vechii cetăți Troia Si: (îvr) dardanian.

DARDANELE (HELLESPONT), str. între Pen. Balcanică și Asia Mică, care unește M. Marmara cu M. Egee. Lungime: 120,5 km; lățime: 1,3-18,5 km; ad. max.: 153 m. Curenți puternici (2-6 km/h). Porturi pr.: Gelibolu și Çanakkale. Strâmtoarea, cu un mare rol strategic, a constituit scena a numeroase confruntări militare (Xerxes și greci – 480 î. Hr., Alexandru cel Mare și perși – 334 î. Hr., cucerirea Constantinopolului de către otomani – 1453, războaiele turco-venețiene, ruso-turce, primul război mondial).

Dardan = Dardanus.

DARDANI (< lat., gr.) s. m. pl. Populație antică din Pen. Balcanică, de origine preponderent iliră, pe terit. de astăzi ai Fostei Republici Iugoslave Macedonia, supusă în sec. 1 î. Hr. de romani. Terit. locuit de ei devine, în vremea împăratului Dioclețian, prov. romană Dardania cu centrul la Scupi (azi Skopje).