8 definiții pentru cumen
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUMEN s. n. Amestec de hidrocarburi benzenice care se găsește în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni de petrol. – Din fr. cumène.
CUMEN s. n. Amestec de hidrocarburi benzenice care se găsește în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni de petrol. – Din fr. cumène.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
cumen sn [At: DEX2 / E: fr cumène] Amestec de hidrocarburi benzenice care se găsește în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni de petrol.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUMEN s.n. Amestec de hidrocarburi benzenice care se găsesc în uleiul gudroanelor cărbunilor de pămînt și în anumite fracțiuni din petrol. [Pl. -nuri. / < fr. cumène].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CUMEN s. n. amestec de hidrocarburi benzenice în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni din petrol. (< fr. cumène)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cumen s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cumen s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cumen s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CUMEN s. (CHIM.) izopropilbenzen.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cumensubstantiv neutru
- 1. Amestec de hidrocarburi benzenice care se găsește în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni de petrol. MDA2 DEX '09 DEX '98 DNsinonime: izopropilbenzen
etimologie:
- cumène MDA2 DEX '09 DEX '98 DN