16 definiții pentru carabină

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARABINĂ, carabine, s. f. 1. Pușcă cu țeava ghintuită și scurtă. 2. Cârlig închis cu un arc, fixat printr-un inel la capătul unui lanț, al unei curele etc. și folosit pentru a prinde de el diferite obiecte. 3. Cârlig pentru cablu fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a cablului. – Din fr. carabine.

carabi sf [At: LB / V: (înv) ~in sn / Pl: ~ne / E: fr carabine] 1 Pușcă (cu țeava ghintuită) mai scurtă și mai ușoară decât pușca obișnuită Si: (înv) durdă, flintă, sâneață. 2 Cârlig închis prin intermediul unui arc, care se fixează la extremitatea unui lanț sau a unei curele pentru a prinde de el diferite obiecte. 3 Cârlig pentru cablu, fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a cablului. 4 (Reg; fig; dep) Femeie, iapă etc. scundă și grasă.

CARABINĂ, carabine, s. f. 1. Pușcă (cu țeava ghintuită) mai scurtă și mai ușoară decât pușca obișnuită. 2. Cârlig închis prin intermediul unui arc, care se fixează la extremitatea unui lanț sau a unei curele pentru a prinde de el diferite obiecte. 3. Cârlig pentru cablu fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a cablului. – Din fr. carabine.

CARABINĂ, carabine, s. f. 1. Armă de foc portativă avînd țeava ghintuită și fiind mai scurtă și mai ușoară decît pușca. Într-o odaie stăteau în perete, pe un covor, săbii și carabine. GALACTION, O. I 328. Cu o rugină de pușcă... nimerea mai bine decît altul cu o carabină ghintuită. ODOBESCU, S. III 15. O descărcătură de carabină făcu să răsune văile una după alta. BOLINTINEANU, O.331. 2. Cîrlig închis prin intermediul unui arc, care se fixează la extremitatea unui lanț sau a unei curele pentru a prinde de el diferite obiecte. Cum s-a putut, desface [ceasornicul] din carabina lănțugului? SADOVEANU, N. F. 95.

CARABINĂ, carabine, s. f. 1. Pușcă cu țeava ghintuită, scurtă. 2. Cîrlig închis prin intermediul unui arc, care se fixează la extremitatea unui lanț sau a unei curele, pentru a prinde de el diferite obiecte. – Fr. carabine.

CARABI s.f. 1. Pușcă ușoară, cu țeavă scurtă, ghintuită. 2. Cîrlig închis cu arc, cu care se prind diferite obiecte. [< fr. carabine, it. carabina].

CARABI s. f. 1. pușcă ușoară, cu țeavă scurtă, ghintuită. 2. cârlig închis cu arc, cu care se prind obiecte; carabinieră. (< fr. carabine)

CARABINĂ ~e f. 1) Pușcă ușoară cu țeavă scurtă. 2) Cârlig închis printr-un arc de care se prind diferite obiecte. [G.-D. carabinei] /<fr. carabine

carabină f. pușcă scurtă și ușoară de cavalerie (= fr. carabine).

*carabínă f., pl. e (fr. carabine, it. carabina, ngr. karabina și aravis, vgr. Arabis, Arabă). Pușcă scurtă de cavalerie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

carabi (pușcă) s. f., g.-d. art. carabinei; pl. carabine

carabi s. f., g.-d. art. carabinei; pl. carabine

carabi s. f., g.-d. art. carabinei; pl. carabine

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CARABI s. (prin Transilv. și Maram.) ștuț. (A vânat cu ~.)

CARABI s. (prin Transilv. și Maram.) ștuț. (A vînat cu ~.)

Intrare: carabină
carabină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carabi
  • carabina
plural
  • carabine
  • carabinele
genitiv-dativ singular
  • carabine
  • carabinei
plural
  • carabine
  • carabinelor
vocativ singular
plural
carabin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

carabi, carabinesubstantiv feminin

  • 1. Pușcă cu țeava ghintuită și scurtă. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: ștuț
    • format_quote Într-o odaie stăteau în perete, pe un covor, săbii și carabine. GALACTION, O. I 328. DLRLC
    • format_quote Cu o rugină de pușcă... nimerea mai bine decît altul cu o carabină ghintuită. ODOBESCU, S. III 15. DLRLC
    • format_quote O descărcătură de carabină făcu să răsune văile una după alta. BOLINTINEANU, O. 331. DLRLC
  • 2. Cârlig închis cu un arc, fixat printr-un inel la capătul unui lanț, al unei curele etc. și folosit pentru a prinde de el diferite obiecte. DEX '09 DLRLC DN MDN '00
    sinonime: carabinieră
    • format_quote Cum s-a putut desface [ceasornicul] din carabina lănțugului? SADOVEANU, N. F. 95. DLRLC
  • 3. Cârlig pentru cablu fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a cablului. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.