California f. 1. (Vechea), vastă peninsulă în America de N., teritoriu al Mexicului cu 57.000 loc.; cap. La Paz; 2. (Noua), unul din Statele-Unite ale Americei de N., pe litoralul Oceanului Pacific, cu mine bogate de aur și argint, cu 3 480.000 loc., cap. Sacramiento. (Californian).

CALIFORNIA 1. Pen. în NV Mexicului, între Oc. Pacific și golful cu același nume, lungă de 1.200 km și lată de 50-250 km; c. 144 mii km². Relief muntos cristalin și vulcanic. Alt. max.: 3.069 m (Cerro de la Encantada). Climă tropicală în S și subtropicală în N. Precipitații sub 250 mm anual. Vegetație xerofită. 2. Curentul Californiei, curent marin rece în E Oc. Pacific, în lungul coastelor de V ale S.U.A. Lungime: 550-650 km. Viteza: 0,9 km/h. Temperatura: 12-26°C. 3. Golful Californiei, golf. al Oc. Pacific, între pen. cu același nume și coasta mexicană; c. 180 mii km². Lungime: 1.240 km. Lățime max.: 220 km. Ad. max.: 3.292 m; ad. medie: 818 m. Maree: 2,9 m. Pescuit. Aici se varsă fl. Colorado. 4. Stat în SV S.U.A.; 411,1 mii km²; 28,6 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Sacramento. Expl. de petrol, gaze naturale, plumb, borax, magneziu, min. auroargentifere. Ind. de prelucr. a petrolului, echipament de transport (avioane), mașini electrice, cherestea, alim. Ind. cinematografică. Citrice, cereale, bumbac; viticultură; pomicultură; creșterea bovinelor. Turism.

BAJA CALIFORNIA NORTE [baha], stat în Mexic, în N Pen. California; 69,9 mii km²; 1,4 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Mexicali. Citrice.

BAJA CALIFORNIA SUR [baha], stat în Mexic, în S Pen. California; 73,5 mii km²; 327,4 mii loc. (1989). Centrul ad-tiv: La Paz. Expl. min. de cupru. Trestie de zahăr.

Chamaecyparis lawsoniana Pari. «Chiparosul de California». Specie cu flori unisexuat-monoice, roșii-violete cele mascule (pînă la 3 stamine), cenușii cele femele. Tulpina dreaptă (cca 55 m înălțime), coronament piramidal, verde-închis, cu vîrful curbat în jos. Scoarță solzoasă, brun-roșcată, la început lucioasă. Lujerii, în planuri orizontale, sînt turtiți, cei anuali comprimați. Frunze solziforme, verzi-albăstrui, unele cu vîrful dezlipit de lujer, carenate, altele rombic-e, cu o glandă reziniferă, pe dos cu dungi albicioase. Conurile sferice (cca 0,8-1 cm diametru), brune la maturitate, cca 10 solzi rombici, inegali, în formă de scut cu 2-4 semințe alungite sub fiecare solz, cu două aripioare (Pl. 19, fig. 110, 111).