Calcedonia f. oraș în Azia-Mică cu 15.000 loc., azi Cadikioi. Aci se ținu al patrulea conciliu ecumenic (461).

CALCEDONIE s. f. Varietate (colorată sau translucidă) de cuarț, folosită ca piatră semiprețioasă, la confecționarea unor obiecte de artă, ca abraziv etc. – Din fr. calcédoine, lat. chalcedonius.

CALCEDONIE, s. f. Varietate (colorată sau translucidă) de bioxid de siliciu natural, folosită ca piatră semiprețioasă, la confecționarea unor obiecte de artă, ca abraziv etc. – Din fr. calcédoine, lat. chalcedonius.

CALCEDONIE, s. f. Varietate (colorată și translucidă) de bioxid de siliciu natural, folosită la confecționarea unor obiecte de artă. – Fr. calcédoine (lat. lit. chalcedonis).

CALCEDONIE s.f. Varietate de silice naturală, translucidă, în general colorată. [Gen. -iei. / < fr. calcédoine, cf. gr. kalchedon – din Calcedonia].

CALCEDONIE s. f. varietate de cuarț translucidă, cristalizată, albă, cenușie sau albăstruie, piatră semiprețioasă, abraziv etc. (< fr. calcédonie)

CALCEDONIE f. Varietate de silice naturală, translucidă, divers colorată, dură, folosită ca piatră semiprețioasă și ca abraziv. /<lat. chalcedonius, fr. calcédoine

*calcedónie f. (d. lat. chalcedónius, -ónia, -ónium, din Calcedon, oraș în Bitinia, în fața Bizanțuluĭ). Un fel de agat lăptos albăstriŭ care cuprinde onicele (onyx), sadonicele, eliotropu, carnolina și crisoprasu. V. agat.

Calcedonia (nume de loc) (-ni-a) s. propriu f.

calcedonie (piatră semiprețioasă) (desp. -ni-e) s. f., art. calcedonia (desp. -ni-a), g.-d. calcedonii, art. calcedoniei

calcedonie (-ni-e) s. f., art. calcedonia (-ni-a), g.-d. calcedonii, art. calcedoniei

calcedonie s. f. (sil. -ni-e), art. calcedonia (sil. -ni-a), g.-d. calcedonii, art. calcedoniei

calcedonie, (engl.= calcedony) var. criptocristalină de cuarț care îmbracă o mare diversitate morfologică: mase reniforme sau colomorfe cu structură rubanată sau fibros radiară, noduli, agregate botrioidale și sferolite. Var. colorate se numesc agat, onix (negru), sardonix (roșu-brun), cornelian (roșu), chrysopras (verde). Optic, se disting trei var.: calcedonit (cu alungire negativă), cuarțină (cu alungire pozitivă) și lutecit (biax, cu extincție înclinată). C. este un min. de origine hidrotermală și/sau exogenă, format prin deshidratarea și recristalizarea gelurilor de silice. Intră în alcătuirea unor filoane și geode și este omniprezentă în silicolitele organogene și anorganogene. în România, este întâlnită în vulcanitele neogene din Mții Apus., C. Orient. și în silicolitele din C. Orient. și Mții Apus. etc.

CALCEDONIE (după fr. {i}; {s} lat. chalcedonius „din Calcedonia”) s. f. Varietate criptocristalină anhidră, de cuarț, cu structură fibroasă, formată prin depunere din soluții coloidale concentrate sau rezultată din deshidratarea și recristalizarea gelurilor de silice (opal). Conține incluziuni de oxid de fier, carbonat de calciu, rutil, are luciu de ceară; prezintă următoarele varietăți: safirin, serdolic, plasma, crizopraz și heliotrop. Apare și sub formă de cremene în calcare. Utilizată ca piatră semiprețioasă, în mecanica de precizie și ca material abraziv.