2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
ȚIVLITOARE sf. Fluier de diferite forme care imită strigătul cîte unei păsări și de care se servește vînătorul spre a le ademeni (🖼 5142) [țivli].
țivlitoare f. fluier de ademenit păsări.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țiflitor, ~oare a, sf vz țivlitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țivlitor, ~oare [At: STAMATI, V. 559/38 / V: țifl~ / Pl: ~i, ~oare / E: tivli + -itor] (Reg) 1 a (D. glas, sunete) Ascuțit, subțire. 2 a (D. glas, sunete) Șuierător. 3 sf Un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor păsări, ademenindu-le pentru a le prinde. 4 sf Țivlică (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
țivlitor adj. m., pl. țivlitori; f. sg. și pl. țivlitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
țivlitoare, țivlitori, s.f. (reg.) fluier de ademenit păsări.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: țivlitoare
țivlitoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țiflitoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: țivlitor
țivlitor adjectiv
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
țiflitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țivlitoare, țivlitorisubstantiv feminin
regional
- 1. Un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor păsări, ademenindu-le pentru a le prinde. MDA2 CADE
- 2. Țivlică. MDA2sinonime: țivlică
etimologie:
- țivli + -itor MDA2
țivlitor, țivlitoareadjectiv
regional
- 2. (Despre glas, sunete) Șuierător. MDA2sinonime: șuierător
etimologie:
- țivli + -itor MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.