ȚIPÁR, țipari, s. m. Pește de apă dulce stătătoare, cu corpul lung și subțire, aproape cilindric, acoperit cu solzi mărunți și cu un strat de mucus, cu mustăți la gură, întrebuințat mai mult ca nadă; chișcar (Misgurnus fossilis). – Et. nec. Cf. țipa².
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚIPÁR ~i m. Pește dulcicol, de talie mică sau medie, având corpul cilindric, asemănător cu al șarpelui, acoperit cu solzi mărunți; chișcar. ~ de mare. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚIPÁR s. (IHT.; Misgumus fossilis) (pop.) chișcar, (reg.) șerpar, (pdn Mold.) șarpe.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚIPÁR s. v. anghilă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

țipár, țipári, s.m. (reg.) ardei iute; țipoi.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

țipár s. m., pl. țipári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚIPAR-DE-MÁRE s. v. știucă-de-mare, zărgan.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

țipar, țipari s. m. penis.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a freca bastonul / berbunca / mangalu’ / țiparu’ expr. a lenevi, a trândăvi.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink