ȚINTÁT, -Ă, țintați, -te, adj. 1. Împodobit cu ținte (I 1); țintuit, țintelat. 2. Fig. (Reg.; despre animale) Care are o pată albă în frunte. – Țintă + suf. -at.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚINTÁT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este împodobit cu ținte. 2) fig. (despre animale) Care are o pată albă în frunte. /țintă + suf. ~at
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚINTÁT adj. 1. țintuit, (reg.) țintelat. (Chimir ~.) 2. (rar) stelat. (Boi ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

țintát adj. m., pl. țintáți; f. sg. țintátă, pl. țintáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink