4 definiții pentru țicău
Explicative DEX
țicău sn [At: N. REV. R II, 225 / Pl: ~ri / E: țic4 + -ău] (Mol) 1 Vârf de deal, de munte Si: țiclău1 (1). 2-3 Loc greu accesibil, izolat, ascuns (în pădure).
Arhaisme și regionalisme
țicău s.n. (reg.) vârf de deal; loc izolat, ascuns.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țicắu, țicăuri, s.n. (reg.) Vârf de deal; loc izolat, ascuns. ■ (top.) Țicău, sat în jud. Maram. – Din țic „vârf de deal” (< ciucă „măgură”) + suf. -ău (MDA; Loșonți, 2000: 97); var. a lui țiclă, țiclău.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
țicău, țicăuri, s.n. – (reg.) Vârf de deal; loc izolat, ascuns. ♦ (top.) Țicău, sat aparținător de orașul Ulmeni (Codru). – Din țic „vârf de deal” (< ciucă „măgură”) (MDA); var. a lui țiclă, țiclău.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: țicău
țicău substantiv neutru
| substantiv neutru (N52) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țicău, țicăurisubstantiv neutru
regional
- 1. Vârf de deal, de munte. MDA2sinonime: țiclău
- 2. Loc greu accesibil, izolat, ascuns (în pădure). MDA2
etimologie:
- țic + -ău MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.