țepuí, țepuiésc, vb. IV (reg.) a încercui cu un cordon de soldați; a străjui; a izola.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

ȚEPUÍ, țepuiesc, vb. IV. tranz. și refl. (Arg.) 1. Tranz. A păcăli, a înșela, a escroca; a frauda; a da țeapă (cuiva). 2. Refl. A se lăsa păcălit, înșelat, escrocat; a lua țeapă. – Din țeapă + suf. -ui.
Sursa: Neoficial | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

țepui, țepuiesc v. t. a escroca, a înșela, a fraieri
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink