5 definiții pentru țepui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țepui1 vi [At: I. IONESCU, D. 384 / Pzi: ~esc / E: țep2 + -ui] 1 (Rar) A încercui printr-un cordon de soldați Si: a străjui. 2 (Mol) A ține în carantină Si: a izola.

țepui2 [At: SADOVEANU, O. VIII, 348 / Pzi: ~esc / E: țeapă + -ui] 1 vt (Rar) A bate un șir de pari1 pentru a închide, a îngrădi etc. 2-3 vtr (Fam) A înșela sau a fi înșelat. 4-5 vtr (Fam) A fura sau a fi furat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+țepui (a ~) (arg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țepuiesc, 3 sg. țepuiește, imperf. 1 țepuiam; conj. prez. 1 sg. să țepuiesc, 3 să țepuiască

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țepui, țepuiesc, vb. IV (reg.) a încercui cu un cordon de soldați; a străjui; a izola.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

țepui, țepuiesc v. t. a escroca, a înșela, a fraieri

Intrare: țepui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țepui
  • țepuire
  • țepuit
  • țepuitu‑
  • țepuind
  • țepuindu‑
singular plural
  • țepuiește
  • țepuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țepuiesc
(să)
  • țepuiesc
  • țepuiam
  • țepuii
  • țepuisem
a II-a (tu)
  • țepuiești
(să)
  • țepuiești
  • țepuiai
  • țepuiși
  • țepuiseși
a III-a (el, ea)
  • țepuiește
(să)
  • țepuiască
  • țepuia
  • țepui
  • țepuise
plural I (noi)
  • țepuim
(să)
  • țepuim
  • țepuiam
  • țepuirăm
  • țepuiserăm
  • țepuisem
a II-a (voi)
  • țepuiți
(să)
  • țepuiți
  • țepuiați
  • țepuirăți
  • țepuiserăți
  • țepuiseți
a III-a (ei, ele)
  • țepuiesc
(să)
  • țepuiască
  • țepuiau
  • țepui
  • țepuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)