opțiuni
  • info
2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

țepenit, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 324v/29 / Pl: ~iți, ~e / E: țepeni] (Reg) 1 Care nu se poate mișca din cauza frigului, a unei boli etc. Si: înțepenit. 2 (D. oameni) Care nu-și poate mișca mâinile sau picioarele, fiind schilod din naștere.

țepeni [At: TETRAEV. (1574), 13 / Pzi: ~nesc / E: țeapăn] (Îrg) 1 vi (D. ființe; pex, d. corpul lor sau părți ale corpului lor) A nu se mai putea mișca din cauza frigului, a unei boli etc. Si: a se înțepeni. 2 vi A încremeni (de mirare, de frică etc.). 3-4 vi A face să nu se miște Si: a (se) fixa, a (se) înțepeni. 5 vr (Reg; d. substanțe grase) A se slei. 6 vr (D. sânge) A se coagula. 7 vr A se întări prin uscare. 8 vr (Îvr) A deveni rezistent. 9 vr (Îvr) A se conserva mai bine.

❍ȚEPENI = ÎNȚEPENI.

Arhaisme și regionalisme

țepeni, țepenesc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a înțepeni, a înlemni. 2. a fixa. 3. a se slei, a se întărî. 4. a deveni rezistent, viguros. 5. a se conserva, a se păstra.

țepení, țepenesc, v.i. (reg., înv.) 1. A amorți. 2. A înlemni. ■ Exclusiv în Maram., Sătmar și nordul Trans. – Var. a lui înțepeni.

Intrare: țepenit
țepenit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țepenit
  • țepenitul
  • țepenită
  • țepenita
plural
  • țepeniți
  • țepeniții
  • țepenite
  • țepenitele
genitiv-dativ singular
  • țepenit
  • țepenitului
  • țepenite
  • țepenitei
plural
  • țepeniți
  • țepeniților
  • țepenite
  • țepenitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: țepeni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țepeni
  • țepenire
  • țepenit
  • țepenitu‑
  • țepenind
  • țepenindu‑
 singular plural
  • țepenește
  • țepeniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țepenesc
 (să)
  • țepenesc
  • țepeneam
  • țepenii
  • țepenisem
a II-a (tu)
  • țepenești
 (să)
  • țepenești
  • țepeneai
  • țepeniși
  • țepeniseși
a III-a (el, ea)
  • țepenește
 (să)
  • țepenească
  • țepenea
  • țepeni
  • țepenise
plural I (noi)
  • țepenim
 (să)
  • țepenim
  • țepeneam
  • țepenirăm
  • țepeniserăm
  • țepenisem
a II-a (voi)
  • țepeniți
 (să)
  • țepeniți
  • țepeneați
  • țepenirăți
  • țepeniserăți
  • țepeniseți
a III-a (ei, ele)
  • țepenesc
 (să)
  • țepenească
  • țepeneau
  • țepeniră
  • țepeniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țepenit, țepenităadjectiv

regional
  • 1. Care nu se poate mișca din cauza frigului, a unei boli etc. MDA2
    sinonime: înțepenit
  • 2. (Despre oameni) Care nu-și poate mișca mâinile sau picioarele, fiind schilod din naștere. MDA2
etimologie:
  • țepeni MDA2

țepeni, țepenescverb

învechit regional
etimologie:
  • țeapăn MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „țepenit” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1