opțiuni
  • info
2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

țepenire sf [At: ANTROP. 172/17 / Pl: ~ri / E: țepeni] (Înv) 1 (D. ființe; pex d. corpul lor sau părți ale corpului lor) Anchilozare fară posibilitatea mișcării, îndoirii etc. (din cauza frigului, a unei boli etc.) Si: înțepenire. 2 Încremenire (de mirare, de frică etc.). 3 Fixare (1). 4 (Reg; d. substanțe grase) Sleire. 5 (D. sânge) Coagulare. 6 Întărire prin uscare. 7 Îmbunătățire a rezistenței. 8 Îmbunătățire a procesului de conservare.

țepeni [At: TETRAEV. (1574), 13 / Pzi: ~nesc / E: țeapăn] (Îrg) 1 vi (D. ființe; pex, d. corpul lor sau părți ale corpului lor) A nu se mai putea mișca din cauza frigului, a unei boli etc. Si: a se înțepeni. 2 vi A încremeni (de mirare, de frică etc.). 3-4 vi A face să nu se miște Si: a (se) fixa, a (se) înțepeni. 5 vr (Reg; d. substanțe grase) A se slei. 6 vr (D. sânge) A se coagula. 7 vr A se întări prin uscare. 8 vr (Îvr) A deveni rezistent. 9 vr (Îvr) A se conserva mai bine.

❍ȚEPENI = ÎNȚEPENI.

Arhaisme și regionalisme

țepeni, țepenesc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a înțepeni, a înlemni. 2. a fixa. 3. a se slei, a se întărî. 4. a deveni rezistent, viguros. 5. a se conserva, a se păstra.

țepení, țepenesc, v.i. (reg., înv.) 1. A amorți. 2. A înlemni. ■ Exclusiv în Maram., Sătmar și nordul Trans. – Var. a lui înțepeni.

Intrare: țepenire
țepenire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țepenire
  • țepenirea
plural
  • țepeniri
  • țepenirile
genitiv-dativ singular
  • țepeniri
  • țepenirii
plural
  • țepeniri
  • țepenirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: țepeni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țepeni
  • țepenire
  • țepenit
  • țepenitu‑
  • țepenind
  • țepenindu‑
 singular plural
  • țepenește
  • țepeniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țepenesc
 (să)
  • țepenesc
  • țepeneam
  • țepenii
  • țepenisem
a II-a (tu)
  • țepenești
 (să)
  • țepenești
  • țepeneai
  • țepeniși
  • țepeniseși
a III-a (el, ea)
  • țepenește
 (să)
  • țepenească
  • țepenea
  • țepeni
  • țepenise
plural I (noi)
  • țepenim
 (să)
  • țepenim
  • țepeneam
  • țepenirăm
  • țepeniserăm
  • țepenisem
a II-a (voi)
  • țepeniți
 (să)
  • țepeniți
  • țepeneați
  • țepenirăți
  • țepeniserăți
  • țepeniseți
a III-a (ei, ele)
  • țepenesc
 (să)
  • țepenească
  • țepeneau
  • țepeniră
  • țepeniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țepenire, țepenirisubstantiv feminin

învechit
  • 1. (Despre ființe; prin extensiune despre corpul lor sau părți ale corpului lor) Anchilozare fară posibilitatea mișcării, îndoirii etc. (din cauza frigului, a unei boli etc.). MDA2
    sinonime: înțepenire
  • 2. Încremenire (de mirare, de frică etc.). MDA2
  • 3. Fixare. MDA2
    sinonime: fixare
  • 4. regional (Despre substanțe grase) Sleire. MDA2
    sinonime: sleire
  • 5. (Despre sânge) Coagulare. MDA2
    sinonime: coagulare
  • 6. Întărire prin uscare. MDA2
  • 7. Îmbunătățire a rezistenței. MDA2
  • 8. Îmbunătățire a procesului de conservare. MDA2
etimologie:
  • țepeni MDN '00

țepeni, țepenescverb

învechit regional
etimologie:
  • țeapăn MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.