ȚAPOȘ, -Ă, țapoși, -e, adj. (Reg., despre coarnele vitelor) Drept și ridicat în sus; (despre vite) cu coarnele drepte și ridicate în sus. – Cf. țap.

țapoș, ~ă a [At: HEM 407 / V: ~puș, țăp~ / Pl: ~i, ~e / E: țap + -oș] (Reg) 1 (D. coarnele animalelor; pex d. păr sau mustăți) Ridicat drept în sus Si: (reg) țepoiat (1). 2 (D. animale) Cu coarnele ridicate drept în sus Si: (reg) țepoiat (2).

ȚAPOȘ adj. 1 🐑 Cu coarnele drepte și ridicate în sus ca la țap (vorb. de boi, de capre, etc.): fratele cel sărac... avea și el o păreche de boi... ’nalți de trup, ~i la coarne (CRG.) ¶ 2 Se zice și despre păr cînd stă drept ca ghimpii ariciului sau despre mustăți, cînd cresc sau sînt răsucite în sus: zărind la lumina lunii ochii fioroși și mustățile ~e ale haiducului, își simți balamalele slăbind (GN.).

ȚAPOȘ, -Ă, țapoși, -e, adj. (Despre coarnele vitelor) Drept și ridicat în sus; (despre vite) cu coarnele drepte și ridicate în sus. – Cf. țap.

ȚAPOȘ, -Ă, țapoși, -e, adj. (Despre coarnele vitelor) Ridicat drept în sus (asemeni coarnelor de țap); (despre vite) care are astfel de coarne. Fratele cel sărac... avea și el o păreche de boi... nalți de trup, țapoși la coarne. CREANGĂ, P. 37. ◊ Fig. (Despre păr) De ce se uita la mine, de ce i se ridica părul mai țapoș. GANE, N. III 112.

ȚAPOȘ ~ă (~i, ~e) 1) (despre coarnele unor animale) Care sunt drepte și ridicate în sus. 2) (despre vite) Care are coarne drepte și ridicate în sus. /țap + suf. ~oș

țapoș a. Mold. cu coarne mai lungi și ascuțițe (despre vite): boi țapoși la coame CR. [V. țap].

țápoș, -óșă adj. (d. țap orĭ d. țăpoĭ. V. țăpoĭat). Est. Coarne țapoșe, ridicate drept în sus. Boŭ țapoș, cu coarnele drept în sus.

țapuș, ~ă a vz țapoș

țăpoș, ~ă a vz țapoș

țapoș (reg.) adj. m., pl. țapoși; f. țapoșă, art. țapoșa, pl. țapoșe

țapoș (reg.) adj. m., pl. țapoși; f. țapoșă, pl. țapoșe

țapoș adj. m., pl. țapoși; f. sg. țapoșă, pl. țapoșe

țapoș, pl. țapoși, f. țapoșă, pl. țapoșe