țărcăluí, țărcăluiésc, vb. IV (reg.) 1. a inspecta (făcând călătorii). 2. a țărcui. 3. a trasa un semn, linii, curbe cu țărcălăul.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȚĂRCĂLUÍT adj. v. țărcălui. [DAR]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink