ȚÂNCĂ, țânce, s. f. (Fam.; rar) Fetiță, copiliță. – Tânc + suf. -ă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de laura_tache | Semnalează o greșeală | Permalink

țâncă, țânce, s.f. (reg.) 1. (pop. și înv.) fetiță, copiliță. 2. (înv.) femela unui câine de talie mică.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

țâncă s. f., g.-d. art. țâncei; pl. țânce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink