ȘUT2, șuturi, Lovitură (puternică) dată cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument special în minge, la anumite jocuri sportive. – Din fr., engl. shoot.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘUT1, șuturi, s. n. Durata zilei de lucru a unei echipe de muncitori într-o mină; schimb; normă a unui miner în timpul unui schimb. – Din germ. Schicht.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘUT3, -Ă adj. v. ciut.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘUT1 ~uri n. Durata zilei de lucru a unei echipe de mineri. /<germ. Schicht
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘUT2 ~uri n. (în unele jocuri sportive) Lovire puternică a mingii sau a pucului cu scopul de a înscrie un punct. ~ cu capul. ~ în poartă. /<fr., engl. shoot
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘUT s.n. 1. Lovitură foarte puternică dată cu piciorul (sau cu mâna) în minge la fotbal, la rugbi etc. ◊ Șut de penalitate = lovitură acordată în jocul de hochei pe gheață împotriva echipei care a săvârșit o anumită infracțiune. 2. Lucrul executat de un miner într-o zi în mină. ♦ Timpul cât lucrează o echipă de mineri de când intră și până iese din mină; schimb. [< engl. shoot].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘUT1 s. n. durata zilei de muncă în mină, schimb; normă a unui miner într-un schimb. (< germ. Schicht)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘUT2 s. n. lovitură foarte puternică dată cu piciorul (cu mâna, cu capul sau cu un instrument special) la diferite jocuri sportive. ♦ ~ de penalitate = lovitură de pedeapsă la hochei pe gheață. (< fr., engl. shoot)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘUT s. (MIN.) schimb.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șut2, șúturi, s.n. (reg.) 1. menghină. 2. scaun folosit de dulgheri pentru a ciopli lemnul cu ajutorul cuțitoaiei.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șut3, șúturi, s.n. (reg.) 1. deschizătură în acoperișul unei case, care permite luminarea și aerisirea podului sau prin care iese fumul. 2. capătul crestat al stâlpilor unei case țărănești.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șut4, -ă, (reg.) 1. (despre mâncăruri) picant. 2. (despre capre) fără un corn.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șut (miner., sport) s. n., pl. șúturi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cĭut, -ă adj. (var. din cĭunt, ca cĭot din cĭont. Rudă cu ung. csut, cĭunt, suta, cĭut; sîrb. bg. alb. šut, cĭut; ceh. šuta koza, capră cĭută; pol. szuty, rut. šuta. Rudă și cu vsl. bg. košúta, sîrb. kóšuta, cĭută, cerboaĭcă, de unde vine și numele de familie unguresc Kossut și chear [!] lat. Cossutianus, menționat de Tacit). Fără coarne: capră cĭută. – În vest șut.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șut s.m. Hoț de buzunare ◊ „Pe linia autobuzului 331 [...] operează patru echipe a câte patru hoți de buzunare (șuți).” R.l. 24 III 93 p. 8. ◊ „Șuții lucrează, cu profesionalism, la buzunare” Expres 45/94 p. 6 (din șutí)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
centráre-șut s.f. (sport) Centrare care este în același timp șut spre poartă ◊ „[...] bucureștenii au hotărât repede soarta jocului, marcând încă în primele 13 minute, de două ori, la centrările-șut ale lui I.” I.B. 30 X 86 p. 7 (din centrare + șut)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a lua în șuturi expr. 1. a bate 2. a certa
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink