opțiuni
  • info
6 definiții pentru șugubinar

Explicative DEX

ȘUGUBINAR, șugubinari, s. m. (în vechea organizare administrativă a Țărilor Române) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere, tâlhărie sau adulter și încasa de la vinovați amenzile stabilite pentru răscumpărare. – Șugubină + suf. -ar.

șugubinar sm [At: D. BOGDAN, GL. 52 / V: (înv) diș~, deș~, dușeg~ / Pl: ~i / E: șugubină + -ar] (Înv; în organizarea administrativă a țărilor românești din Evul Mediu) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere, tâlhărie, adulter și încasa de la vinovați amenzile la care aceștia erau supuși.

ȘUGUBINAR, șugubinari, s. m. (În vechea organizare administrativă a țărilor române) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere, tâlhărie sau adulter și încasa de la vinovați amenzile la care aceștia erau supuși. – Șugubină + suf. -ar.

Ortografice DOOM

șugubinar (înv.) s. m., pl. șugubinari

șugubinar (înv.) s. m., pl. șugubinari

șugubinar s. m., pl. șugubinari

Intrare: șugubinar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șugubinar
  • șugubinarul
  • șugubinaru‑
plural
  • șugubinari
  • șugubinarii
genitiv-dativ singular
  • șugubinar
  • șugubinarului
plural
  • șugubinari
  • șugubinarilor
vocativ singular
  • șugubinarule
  • șugubinare
plural
  • șugubinarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șugubinar, șugubinarisubstantiv masculin

  • 1. (În vechea organizare administrativă a Țărilor Române) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere, tâlhărie sau adulter și încasa de la vinovați amenzile stabilite pentru răscumpărare. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Șugubină + -ar. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.