șúba! interj. (reg.) termen folosit de muncitorii forestieri, prin care se dă comanda ca butucul să fie târât cu ajutorul țapinelor; șâba!.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

șubá, șubéz, vb. I (reg.; despre butuci) a târî cu ajutorul țapinelor.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘÚBĂ, șube, s. f. Haină largă și lungă, cu guler mare, căptușită cu blană și purtată mai ales de bărbați. ♦ P. gener. Haină groasă căptușită cu blană. – Din scr. šuba, magh. suba.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘÚBĂ ~e f. pop. Palton de blană; blană. /<sb., ucr., ung. suba
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șúbă s. f., g.-d. art. șúbei; pl. șúbe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

șubă, șube s. f. (intl.) limbă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink