8 definiții pentru «ștaif»   declinări

ȘTAIF, ștaifuri, s. n. Întăritură de piele, de carton etc. care se pune în partea de la spate a încălțămintei, în jurul călcâiului, pentru păstrarea formei. ♦ Pânză specială care se pune în interiorul gulerelor, pentru a le menține forma. – Din germ. Steif[leder].
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘTAIF ~uri n. 1) Bucățică de piele cu care se întărește călcâiul la încălțăminte, pentru a nu se deforma. 2) Pânză specială pusă în interiorul gulerelor pentru a le menține forma. /<germ. Steif[leder]
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘTAIF s. n. 1. întăritură de piele, de carton la partea din spate a încălțămintei, în jurul călcâiului. 2. pânză specială pusă în interiorul gulerelor pentru a le menține forma. (< germ. Steif/leder/)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘTAIF s. (înv.) scoarță. (~ la încălțăminte.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ștáif (-furi), s. n.1. Întăritură interioară a călcîiului la pantofi. – 2. (Arg.) Guler. Germ. steif „bățos; apretat” (Tiktin).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ștaif s. n., pl. ștáifuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

ștaif s. n. sg. 1. eleganță. 2. prețiozitate. 3. pedanterie.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a avea ștaif expr. a fi distins / rafinat
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink