ȘPRIȚUITÓR, șprițuitoare, s. n. Aparat sau dispozitiv pentru aplicarea pe suprafața unor piese a vopselei sau a altor materiale adezive. [Pr.: -țu-i-] – Șprițui2 + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘPRIȚUITÓR ~oáre n. Aparat folosit pentru aplicarea vopselei sau a altor materiale adezive pe o suprafață. [Sil. -țu-i-] /a șprițui + suf. ~tor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șprițuitór (persoană) s. m. (sil. -țu-i-), pl. șprițuitóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șprițuitór (aparat) s. n. (sil. -țu-i-), pl. șprițuitoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink