2 intrări
4 definiții
Explicative DEX
șpontuită af [At: CHEST. II, 236/171 / Pl: ~te / E: șpont2 cf șpontui] (Mol; d. șindrile 1) Îmbinată2.
șpontui vt [At: ARVINTE, TERM. 169 / Pzi: ~esc / E: șpont2 + -ui cf ger spunden] (Reg; c. i. tablele unei plute) A îmbina cu ajutorul șponturilor2 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
șpontuită, -e, adj. f. (reg.; despre șindrile) îmbinată.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpontui, șpontuiesc, vb. IV (reg.; despre tablele unei plute) a îmbina cu ajutorul șponturilor tablelor plutelor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: șpontuită
șpontuită substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: șpontuit
șpontuit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)