ȘOVĂIÉLNIC, – Ă, șovăielnici, -ce, adj. 1. (Despre mișcări, mers etc.) Lipsit de fermitate; nesigur, șovăitor. 2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de convingere, de hotărâre; nestatornic, schimbător. – Șovăi + suf. -elnic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘovĂiÉlnIc ~ca (~ci, ~ce) 1) (despre mișcări) Care vădește șovăială. 2) fig. (despre persoane) Care este lipsit de fermitate, de hotărâre; nestatornic; schimbător. /a șovăi + suf. ~elnic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘOVĂIÉLNIC adj. 1. v. împleticit. 2. v. nesigur. 3. v. ezitant.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Șovăielnic ≠ decis, ferm, hotărât, sigur, neșovăitor, neșovăielnic
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șovăiélnic adj. m., pl. șovăiélnici; f. sg. șovăiélnică, pl. șovăiélnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink