ȘOPRÓN, șoproane, s. n. Construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru unelte agricole, nutreț și vite; șoproneață. [Var.: șópru s. n.] – Din germ. Schoppen.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘoprÓn ~oáne n. 1) Construcție rudimentară care servește ca adăpost pentru vite. 2) Construcție rudimentară făcută în spatele casei unde se țin unelte, nutreț etc. ~ pentru unelte agricole. /cf. germ. Schoppen
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘOPRÓN s. 1. (pop.) poiată, (reg.) acioală, șop, șopotei, șopreț, șoproneață, șușopru, (Transilv.) plesnicar, (prin Ban. și Maram.) scut, (Olt. și Ban.) scuteală, (Transilv.) sin, (Olt. și Munt.) slon, (Ban.) șupă, (prin Transilv.) șușop. (În ~ se țin uneltele agricole.) 2. v. șură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șoprón s. n. (sil. -pron), pl. șoproáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink