ȘOIMÁR, șoimari, s. m. Crescător sau dresor de șoimi (1) pentru vânătoare; persoană care vânează cu ajutorul șoimilor. – Șoim + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘOIMÁR ~i m. 1) Persoană care crește și dresează șoimi de vânătoare. 2) Persoană care vânează cu ajutorul șoimilor. /șoim + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șoimár s. m., pl. șoimári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink