șnaiț, ~ă [At: ARVINTE, TERM. 49 / A: nct / V: (reg) ~is (A: nct) / Pl: ~uri / E: ger Schneise] 1 sn (Buc) Cărare prin pădure, pe care se trag buștenii la vale. 2 sf (Reg) Fâșie de pământ între două păduri. 3 sn (Reg) Vârf.

șnais sn vz șnaiț

șnaiț, -ă, s.n., s.f. (reg.) 1. (s.n.) cărare prin pădure pe care se trag buștenii. 2. (s.n.) vârf, culme. 3. (s.f.) fâșie de pământ între două dealuri.