3 intrări
3 definiții
Explicative DEX
șmenuit s. 1994 Persoană înșelată de un șmenar v. șmenar (din șmenui)
șmenui vb. IV ◊ „Patru polițiști [...] au surprins luni, în flagrant, doi indivizi care șmenuiseră un cetățean (a șmenui – în cazul unui schimb valutar la negru = înlocuirea unui teanc de bancnote numărate corect cu altul, «de țeapă», cu hârtii ordinare sau cu bancnote de valoare inferioară).” R.l. 7 IV 93 p. 5. ◊ „[...] naivele erau invitate la restaurante luxoase unde se lăsau «șmenuite» [...]” R.l. 16 IV 93 p. 7 (din șmen)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Argou
șmenui, șmenuiesc I. v. t. a escroca, a înșela, a păcăli pe cineva în timpul unei tranzacții valutare, substituind banii cu hârtii. II. v. r. (deț.) 1. a se automutila prin tăiere. 2. a consuma intenționat alimente alterate.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
șmenuit, șmenuițisubstantiv masculin șmenuită, șmenuitesubstantiv feminin
- 1. Persoană înșelată de un șmenar. DCR2
etimologie:
- șmenui DCR2
șmenui, șmenuiescverb
- 1. A escroca, a înșela, a păcăli pe cineva în timpul unei tranzacții valutare, substituind banii cu hârtii. DCR2 Argou
- Patru polițiști [...] au surprins luni, în flagrant, doi indivizi care șmenuiseră un cetățean (a șmenui – în cazul unui schimb valutar la negru = înlocuirea unui teanc de bancnote numărate corect cu altul, «de țeapă», cu hârtii ordinare sau cu bancnote de valoare inferioară). R.l. 7 IV 93 p. 5. DCR2
- [...] naivele erau invitate la restaurante luxoase unde se lăsau «șmenuite» [...] R.l. 16 IV 93 p. 7. DCR2
-
etimologie:
- șmen DCR2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.