ȘLEUÍT, -Ă, șleuiți, -te, adj. (Despre drumuri) Șănțuit, brăzdat; (despre iarbă) cosit inegal. – Din șleau¹.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

șleuít, șleuítă, adj. (reg.) 1. (despre drumuri) cu urme adânci lăsate de roțile vehiculelor. 2. (despre iarbă) cosită cu neregularități.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink