2 intrări
10 definiții
Explicative DEX
șitoare1 sf [At: CIHAC II, 389 / V: (reg) cișt~, șist~, șișit~, șișt~, șușt~, șut~ / Pl: ~ori / E: nct] 1 (Reg) Cingătoare (țesută din lână) folosită mai ales de femei Si: brâu (1). 2 (Reg) Fâșie țesută sau împletită, lungă și îngustă, cu care se înfașă copiii Si: fașă. 3 (Trs; Mol) Lizieră (la țesături sau la îmbrăcăminte). 4 (Reg; îf șiștoare) Felie (tăiată dintr-un aliment).
ȘITOARE s. f. v. șistoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șistoare1 sf vz șitoare1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șișitoare sf vz șitoare1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șiștoare2 sf vz șitoare1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuștoare1 sf vz șitoare1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șutoare sf vz șitoare1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘISTOARE, șistori, s. f. (Regional) Cingătoare, betelie (făcută, din banda mai groasă care formează marginea unei țesături). Șistori roși. TEODORESCU, P. P. 380. ♦ Fașă (1). (Atestat în forma șitocire) Cum l-a înfășat cu șitoare, îl ia în brațe. MARIAN, NA. 263. – Variantă: șitoare s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘISTOARE, șistori, s. f. (Reg.) Cingătoare, betelie. ♦ Fașă (1).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
șitoare, șitori, s.f. (reg.) 1. cingătoare femeiască (țesută din lână); bată, brăcire, brâu. 2. țesătură sau împletitură lungă și îngustă cu care se înfașă copiii. 3. lizieră (la țesături sau la îmbrăcăminte), margine. 4. (în forma: șiștoare) felie (tăiată dintr-un aliment).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
șistoare, șistorisubstantiv feminin
- 1. Betelie, cingătoare. DLRLC DLRMsinonime: betelie cingătoare
- Șistori roși. TEODORESCU, P. P. 380. DLRLC
-
- Cum l-a înfășat cu șitoare, îl ia în brațe. MARIAN, NA. 263. DLRLC
-
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.