opțiuni
  • info
2 intrări
7 definiții

Explicative DEX

șiclit, ~ă a [At: C. PETRESCU, R. DR. 237 / Pl: ~iți, ~e / E: șicli] 1 (Mol; Buc;obiecte) Murdar. 2 (Mol; Buc; d. părul1 oamenilor) Lipicios. 3 (Buc; d. terenuri) Acoperit cu mâl. 4 (Buc; d. metale) Coclit2 (2). 5 (Buc; d. lichide) Amestecat cu o substanță murdară și unsuroasă.

șicli [At: A V, 20 / Pzi: ~lesc / E: ns cf șiclu1] 1-2 vtr (Buc; Mol) A (se) îmbiba cu murdărie, mai ales cu substanțe unsuroase. 3 vr (Reg; d. părul1 oamenilor) A deveni lipicios. 4 vt (Reg; c. i. ouă) A trata cu șicleală (3), pentru fixarea culorii.

ȘICLI, șiclesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A îmbiba de murdărie (în special de materii grase, unsuroase). Cu straiele de șiac șiclite de sudoare, C. PETRESCU, R. DR. 237. ◊ Refl. Fig. Tot i se șiclea inima la gindul că militarul nu stă locului. CONTEMPORANUL, VIII 193.

ȘICLI, șiclesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbiba cu murdărie.

șiclésc v. tr. (cp. cu cleĭ). Est. Se zice despre păr cînd te scalzĭ în apă sărată și se prinde de el un fel de cleĭ.

Arhaisme și regionalisme

șiclit, șiclită, adj. (reg.) 1. (despre obiecte) murdar; năclăit (de murdărie). 2. (despre terenuri) mâlit, cu mâl. 3. (despre metale) coclit. 4. (despre lichide) amestecat cu o substanță murdară și unsuroasă.

șicli, șiclesc, vb. IV (reg.) 1. a (se) îmbiba, a (se) acoperi cu murdărie, cu substanțe unsuroase. 2. (refl.; despre păr) a deveni slinos, lipicios, aspru. 3. (despre ouă) a trata ouăle, înainte de vopsire, cu o soluție preparată din zer fierbinte și piatră acră, pentru fixarea culorii.

Intrare: șiclit
șiclit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șiclit
  • șiclitul
  • șiclitu‑
  • șiclită
  • șiclita
plural
  • șicliți
  • șicliții
  • șiclite
  • șiclitele
genitiv-dativ singular
  • șiclit
  • șiclitului
  • șiclite
  • șiclitei
plural
  • șicliți
  • șicliților
  • șiclite
  • șiclitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: șicli
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șicli
  • șiclire
  • șiclit
  • șiclitu‑
  • șiclind
  • șiclindu‑
 singular plural
  • șiclește
  • șicliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șiclesc
 (să)
  • șiclesc
  • șicleam
  • șiclii
  • șiclisem
a II-a (tu)
  • șiclești
 (să)
  • șiclești
  • șicleai
  • șicliși
  • șicliseși
a III-a (el, ea)
  • șiclește
 (să)
  • șiclească
  • șiclea
  • șicli
  • șiclise
plural I (noi)
  • șiclim
 (să)
  • șiclim
  • șicleam
  • șiclirăm
  • șicliserăm
  • șiclisem
a II-a (voi)
  • șicliți
 (să)
  • șicliți
  • șicleați
  • șiclirăți
  • șicliserăți
  • șicliseți
a III-a (ei, ele)
  • șiclesc
 (să)
  • șiclească
  • șicleau
  • șicliră
  • șicliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șicli, șiclescverb

  • 1. regional A îmbiba de murdărie (în special de materii grase, unsuroase). DLRLC DLRM
    • format_quote Cu straiele de șiac șiclite de sudoare, C. PETRESCU, R. DR. 237. DLRLC
    • format_quote reflexiv figurat Tot i se șiclea inima la gîndul că militarul nu stă locului. CONTEMPORANUL, VIII 193. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.