șevro sn [At: HOGAȘ, DR. II, 61 / V: ~u, (reg) javrău / S și: chevreau / Pl: ~uri / E: fr chevreau] (Tăb) Piele de caprine sau, rar, de ovine, prelucrată cu săruri minerale, caracterizată prin finețe, moliciune, elasticitate, netezime și prin rezistență relativ redusă, servind la confecționarea articolelor de marochinărie sau a încălțămintei.

ȘEVRO, șevrouri, s. n. Piele moale și subțire (prelucrată din piei de capre, de oi etc.), din care se confecționează încălțăminte, mănuși, genți etc. Am îndumnezeit în accente nepieritoare pe o franțușcă cu ochelari și cu ciuboțele de șevro. HOGAȘ, DR. II 61. – Variantă: șevrou (CAMIL PETRESCU, U. N. 338) s. n.

ȘEVRO s.n. Piele de capră sau de oaie, subțire și moale, care se întrebuințează la confecționarea încălțămintei. [< fr. chevreau, cf. chèvre – capră].

ȘEVRO/ȘEVROU s. n. piele fină de capră sau de oaie, din care se confecționează articole de marochinărie ori de încălțăminte. (< fr. chevreau)

ȘEVRO ~uri n. Piele subțire și fină (de capră, de oaie sau de vițel) obținută printr-un proces special de tăbăcire și folosită la confecționarea diferitelor articole (de galanterie, de încălțăminte etc.). Ghete de ~. [Var. șevrou] /<fr. chevreau

șevrò n. piele de căprioară: ghete, mănuși de șevro (= fr. chevreau).

șevrou sn vz șevro

șevro (desp. șe-vro) s. n., art. șevroul; (sorturi) pl. șevrouri

!șevro (șe-vro) s. n., art. șevroul; (sorturi) pl. șevrouri

șevro/șevrou s. n. (sil. -vro/-vrou), art. șevroul; (sorturi) pl. șevrouri

șevro

șevro (-ouri), s. n. – Piele de capră. Fr. chevreau.