ȘEST interj. (în loc. adv.) Pe șest = pe furiș; în mod fraudulos. – Din rus. șest’.

șest² [At: BUL. FIL. II, 207 / Pl: ~uri sn / E: rs шесть] (Arg) 1-2 sn, i (Adesea pronunțat cu „e” prelungit) (Cuvânt prin care se) semnalează apropierea unei (sau a unor) persoane față de care se cere precauție sau care reprezintă un pericol Si: (arg) șase (11-12). 3 sn (Îlav) Pe ~ Pe furiș. 4 sn (Îal) În mod fraudulos. 5 sms Răufăcător care stă la pândă pentru a-și avertiza tovarășii la apropierea unui pericol.

ȘEST interj. (În loc. adv.) Pe șest = pe furiș; în mod fraudulos. – Din rus. șest’.

șest³ (persoană) (înv.) s. m.

șest¹ (înv.) interj.

șest² (pe ~) (fam.) loc. adv.

șest³ (persoană) (înv.) s. m.

!șest² (pe ~) (fam.) loc. adv.

șest¹ (înv.) interj.

șest s. n. (în loc. pe ~)

șest (persoană) s. m.

șest interj.

ȘEST interj. v. atenție.

șest interj. v. ATENȚIE.

șest interj. – (Arg.) Atenție, grijă. Rus. šest „șase” și „atenție” (Unbegaun, BL, IX, 105), cf. șase, zexe, fr. vingt-deux. Mai înainte se presupunea un sst (Ciureanu, BF, II, 207) sau „șase” (Graur, BL, IV, 115).

ȘEST interj. ~ 2. Atenție! alertă! șase (2)!. (din rus. šest = șase și atenție!; cf. șase, zexe, fr. vingt-deux = atenție!)

șest s.n. (reg.) șes.

a merge pe biteș / pe blat / pe burtă / pe gușă / pe șest expr. 1. a păstra un secret. 2. a acționa pe ascuns.

a sta de șase / de șest expr. (intl.) a sta la pândă pentru a observa în timp util apariția unei persoane inoportune.

a sta la perghea / la șest expr. (intl.) a sta la pândă pentru a observa în timp util apariția unei persoane inoportune.

a ține șestul expr. (intl.) a pândi eventuala apariție inopinată a cuiva în timpul unei operațiuni ilegale.

pe biteș / blat / burtă / gușă / șest / șestache / șustă expr. în secret; pe ascuns

șestul! interj. atenție!, păzea!