șerpeneu sn [At: ALR SN II h 407/334 / Pl: ? / E: mg serpenyö] 1 (Reg) Cratiță de tuci. 2 (Reg) Ceaun (1). 3 (Mar) Vas adânc din lemn, folosit la bucătărie.

șerpeneu, șerpeneauă, s.n. (reg.) 1. cratiță de tuci. 2. ceaun. 3. vas de lemn scobit la bucătărie; blid.

șerpenéu, șerpeneauă, s.n. (reg.) 1. Ceaun. 2. Blid. 3. Cancioc. – Din magh. serpenyö (MDA).