O definiție pentru «șcadron»   declinări

*escadrón n., pl. oane (fr. escadron, d. it. squadrone). Arm. O parte dintr´un regiment de cavalerie comandată de un căpitan, cam 100 de călărețĭ orĭ, cel mult, 150. Subdiviziune a unuĭ regiment de tren. – La început s´a zis scadron, după it., ceĭa ce era maĭ bine. Și șcadron (pol. szwadron) în Let. 2, 60.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink