ÎNZEÍT, -Ă, înzeiți, -te, adj. (Rar) Divinizat; pur, curat. – Din în- + zeu.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNZEÍT adj. v. deificat, divinizat, zeificat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înzeit adj. m., pl. înzeíți; f. sg. înzeítă, pl. înzeíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink