ÎNZDRĂVENÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înzdrăveni; însănătoșire, întremare, întărire. – V. înzdrăveni.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNZDRĂVENÍRE s. (MED.) 1. v. însănătoșire. 2. v. întremare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înzdrăveníre s. f., g.-d. art. înzdrăvenírii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNZDRĂVENÍ, înzdrăvenesc, vb. IV. Refl. A se însănătoși (după o boală), a deveni (iarăși) puternic, zdravăn; a se întrema, a se întări, a se învoinici. ◊ Tranz. Tratamentul l-a înzdrăvenit. – În + zdravăn.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNZDRĂVENÍ ~ésc tranz. A face să se înzdrăvenească. /în + zdravăn
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ÎNZDRĂVENÍ mă ~ésc intranz. A-și reveni după o boală; a prinde puteri; a se face zdravăn; a se întrema; a se înfiripa. /în + zdravăn
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNZDRĂVENÍ vb. 1. v. însănătoși. 2. v. întrema.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNZDRĂVENÍ, înzdrăvenésc, vb. IV. ~ 2. Intranz. (Banat, Trans. de V.) A strănuta. (din zdravăn cu pref. în-; sensul al doilea se explică prin formula zdravăn = sănătos, care li se spune celor care strănută)
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

înzdrăvení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzdrăvenésc, imperf. 3 sg. înzdrăveneá; conj. prez. 3 sg. și pl. înzdrăveneáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink