ÎNVESELITÓR, -OÁRE, înveselitori, -oare, adj. Care înveselește, care produce veselie, bună dispoziție. – Înveseli + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNVESELITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care înveselește; care contribuie la înveselire. /a înveseli + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNVESELITÓR adj. (pop.) veselitor, (înv.) veselnic. (O întâmplare ~oare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înveselitór adj. m., pl. înveselitóri; f. sg. și pl. înveselitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink