ÎNVĂLUIÁLĂ, învăluieli, s. f. (Înv.) 1. Învălmășeală, îmbulzeală. 2. Fig. (Rar) Necaz, supărare; p. ext. asuprire. – Învălui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

învăluiálă s. f., g.-d. art. învăluiélii; pl. învăluiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink