ÎNTRISTĂTÓR, -OÁRE, întristători, -oare, adj. Care întristează. – Întrista + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNTRISTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care întristează; care provoacă tristețe. /a întrista + suf. ~ător
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNTRISTĂTÓR adj. 1. (înv.) mâhnicios, mâhnitor. (O veste ~oare.) 2. dureros, trist, (O situație ~oare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

întristătór adj. m., pl. întristătóri; f. sg. și pl. întristătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink