însurățí vb. IV refl. (înv.; despre fete) a se lega surate, a se înfârtăți.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

însurățésc v. tr. Fac surată. V. refl. Mă prind surată. V. înfîrtățesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink