2 definiții pentru înspăimare
Explicative DEX
înspăimare sf [At: COȘBUC, AE. 142 / Pl: ~mări / E: înspăima] (Înv) 1 Înfricoșare. 2 Spaimă.
Arhaisme și regionalisme
înspăimare s.f. (înv.) înspăimântare, spaimă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: înspăimare
înspăimare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)