ÎNRUBEDENÍT, -Ă, înrubedeniți, -te, adj. (Rar) Înrudit. – Din în- + rubedenie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNRUBEDENÍT adj. v. înrudit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink