4 definiții pentru înrubedenit

Explicative DEX

ÎNRUBEDENIT, -Ă, înrubedeniți, -te, adj. (Rar) Înrudit. Se știe înrubedenit cu el prin fiică. ARDELEANU, D. 186.

ÎNRUBEDENIT, -Ă, înrubedeniți, -te, adj. (Rar) Înrudit. – Din în- + rubedenie.

Sinonime

ÎNRUBEDENIT adj. v. înrudit.

înrubedenit adj. v. ÎNRUDIT.

Intrare: înrubedenit
înrubedenit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înrubedenit
  • ‑nrubedenit
  • înrubedenitul
  • înrubedenitu‑
  • ‑nrubedenitul
  • ‑nrubedenitu‑
  • înrubedeni
  • ‑nrubedeni
  • înrubedenita
  • ‑nrubedenita
plural
  • înrubedeniți
  • ‑nrubedeniți
  • înrubedeniții
  • ‑nrubedeniții
  • înrubedenite
  • ‑nrubedenite
  • înrubedenitele
  • ‑nrubedenitele
genitiv-dativ singular
  • înrubedenit
  • ‑nrubedenit
  • înrubedenitului
  • ‑nrubedenitului
  • înrubedenite
  • ‑nrubedenite
  • înrubedenitei
  • ‑nrubedenitei
plural
  • înrubedeniți
  • ‑nrubedeniți
  • înrubedeniților
  • ‑nrubedeniților
  • înrubedenite
  • ‑nrubedenite
  • înrubedenitelor
  • ‑nrubedenitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înrubedenit, înrubedeniadjectiv

  • 1. rar Înrudit. DLRLC DLRM
    sinonime: înrudit
    • format_quote Se știe înrubedenit cu el prin fiică. ARDELEANU, D. 186. DLRLC
etimologie:
  • în- + rubedenie DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.