5 definiții pentru «înmâna»   conjugări

ÎNMÂNÁ, înmânez, vb. I. Tranz. A da2, a remite, a preda în mână ceva cuiva. – În + mână.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNMÂNÁ ~éz tranz. A da în mână; a preda; a remite. ~ un aviz. ~ o scrisoare. /în + mână
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNMÂNÁ vb. 1. a da, a încredința, a întinde, a preda, a remite, a transmite, (livr.) a confia, (înv.) a încrede, a paradosi, a pridădi, a pristavlisi, a teslimarisi, a teslimatisi, a tinde. (I-a ~ o scrisoare.) 2. v. preda.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înmâná vb., ind. prez. 1 sg. înmânéz, 3 sg. și pl. înmâneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înmînéz v. tr. (d. mînă). Daŭ în mînă: a înmîna cuĭva o scrisoare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink