ÎNJUGÁRE s. f. Acțiunea de a (se) înjuga; înjugat1. – V. înjuga.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNJUGÁRE s. înjugat, prindere, punere. (~ boilor la car.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înjugáre s. f., g.-d. art. înjugării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNJUGÁ, înjúg, vb. I. 1. Tranz. A pune o vită (mai ales boii) la jug. 2. Refl. și tranz. Fig. A (se) angaja, a (se) înhăma la o acțiune care cere eforturi stăruitoare. – Din [a pune] în jug.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNJUGÁ înjúg tranz. 1) (vite) A pune în jug. 2) fig. (persoane) A pune la un lucru greu; a înhăma. /<lat. injuqare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNJUGÁ vb. 1. a prinde, a pune. (A ~ boii la car.) *2. v. înhăma.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A înjuga ≠ a dejuga
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înjugá vb., ind. prez. 1 sg. înjúg, 3 sg. și pl. înjúgă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înjúg, a v. tr. (d. jug saŭ lat. jugare). Pun în jug: a înjuga boiĭ. V. refl. Fig. Mă înham, mă angajez: nu te înjuga la munca asta!
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

înjug-o! expr. (intl.) pleacă!, ia-o din loc!
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink