înjărdăluí, înjărdăluiésc, vb. IV refl. (reg.) a se îndrepta dintr-o boală, a se întrema, a se înzdrăveni.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNJĂRDĂLUÍRE s. f. v. înjărdălui. [DAR]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink